hey dupa o sclipire de inspiratie, m-am decis sa mai fac inca un fic adresa e :
http://anotherkindofwar.blogspot.com/ inca nu am postat nimic dar o sa o fac cat de curand. cel putin rezumatul
luni, 5 decembrie 2011
duminică, 27 noiembrie 2011
Capitolul IV, Partea II
Nota Autor: Ascultati melodia in timp ce cititi o sa vedeti ce am vrut sa transmit la fazele cu amintiri. Enjoy:D
-----------------------------------------------------------------
Capitolul 4:Antrenamente, Partea a II-ahttp://www.youtube.com/watch?v=gsQIOgkZt68&ob=av3n
Miranda POV:
Jason ii da drumul lui Alice, corpul ei cazand inert pe pamantul rece de Noiembrie, imi indrep privirea catre Damian care parca a devenit stana de piatra.
--Damian, fa ceva!
--Ce? Chiar crezi ca stiu cum sa acvtivez afurisitele astea de puteri?
--Concentreazate, puneti mainile pe corpul ei si imagineazati-o asa cum e ea de obicei, o sa vezi ca merge.
--Ok, ma concentrez. Au trecut cateva minute, iar Alice nu a schitat nici macar un gest, Damian incepe sa devina tensionat, ceea ce nu e de bine.
--De ce nu se misca, Jason, ai spus ca isi va reveni imediat.
--Stiu ce am spus, nu mai dispera si concentreazate acolo.
Calmul asta a lui Jason incepe sa ma dispere, cerul a inceput sa se intunece, vantul incepand sa bata din ce in ce mai tare, transformand praful si frunzele in mici tornade indestructibile. Se pare ca vremea raspunde starii mele de spirit. Toti se uita la mine, d parca dintr-o data mi-au aparut 2 capete in loc de unul.
--Miranda ce faci?
--Ce fac? Pe bune, asta inseamna ca ipotezele mele sunt corecte. Ce tare!
--Sincer sa fiu mai ai putin si dintr-o poiana o sa o transformi intr-o pajiste de toata frumusetea.
--Incearca sa te calmezi.
--Ma calmez, dar de dragul prietenului meu nu de al tau Jason.
--Ok, ok. Vremea incepe sa se linisteasca, vantul continuand sa bata ezxact ca un stresometru, care le demonstreaza celorlalti ca inca nu m-am calmat destul. Toti sunt asa atenti la mine incat nu observa ca Alice inepe sa se miste. Doar Damian a observat, dandule si celorlalti alarma.
--Alice, sa nu mai imi faci asta niciodata.
--Cu ce am gresit, el a luat prea mult.......
--Sa nu indrasnesti sa te mai apropii de verisoara mea ai inteles?
--......dar nu ma deranjeaza, am simtit ca are nevoie asa ca nu e nevoie sa ii sariti asa in cap.
--Cum sa nu ii sarim in cap, era cat pe ce sa mori, constietizezi asta?
--Daca nu ai fi asa de inversunat in privinta fratelui tau Caleb, m-ai lasa sa iti explic.
--Caleb, las-o sa ne povesteasca ok?
--O sa o fac daca nu mai esti suparata pe mine. Iar fata de catelus, stie ca nu ii pot rezista.
--Nu sunt suparata pe tine.
--Aloo ma lasati sa va povestesc?
--Te lasam.
--Inainte cu 5 minute e a ma musca am avut o viziune, in care Damin ma salva, de aceea am acceptat.
--Si eu care redeam ca ma placi macar putin. Alice a rosit! A ROSIT! inseamna ca totusi il place.
--Cred ca nu ai aflat dar are deja prieten. Ce repede s-a intunecat Alice la fata, nu ii convine ceea ce a spus Damian.
--Spuneam si eu ce va ambalati asa, nu mai poate omul sa glumesca.
--Din cate stiam eu, tu nu mai esti om de vreo 300 de ani deci nu vad cum ai putea glumi.
--Ha! Ha! N-am ce zice, nu incerca sa fi sarcastica Arianna nu mai semeni cu mine decand te-ai decis sa ramai cu mult prea iubitul tau fratior mai mic.
--Ce sa spun de parca tu ai fi mai priceput, si nu il amesteca pe Caleb in asta el nu are nici o legatura cu deciziile mele, asta sa fie clar Jason!
--Poate ca sunt mai priceput, si il amestec pe Caleb in asta pentru ca el ne-a omorat parintii!
--Iar tu i-ai omorat logodnica! Si nu cred ca l-ai plans asa de mult pe tata.
--Ai dreptate, nu mi-a parut asa de rau ca l-a omorat pe tata, dar totusi pe mama o iubeam mai mult ca orice.
Iar logodnica lui, aia a fost un fel de razbunare, si intr-un fel o cerea.
L-a lovit pe Caleb sub centura, pot citi asta in privirea lui care se uita intr-un loc pe care doar el il poate vedea. Nu imi vine sa cred ca Jason poate sa fie atat de crud incat sa isi raneasca propria famlie, desi intr-un fel si Caleb a fost asa de crud, dar s-a indreptat, nu s-a adancit in ranchiuna si intuneric. Vantul a inceput sa bata in rafale puternice, punand intre cei doi o distanta destul de mare, Arianna si Jason fiind prea ocupati sa maraie si sa tipe unul la altul ca sa poata observa.
--Poate ca o cerea, dar totusi era fata pe care el o iubea!
--Vad ca si-a mai rafinat gusturile, desi ma indoiesc ca Regele isi va lasa fiica sa umble cu un vampir oarecare.
--Nu cred ca ii pasa lui cu cine stau eu Jason si nu va mai certati, acum v-ati gasit!
CALEB POV:
Nu imi vine sa cred ca Jason a omorat-o pe Cassie, asta a durut si pentru un moment i-am revazut chipul voios si ochii albastri care seamana izbitor de mult cu ochii Mirandei si o amintire mi-a trecut prin fata ochilor, eram intr-o poiana, chiar dupa ce i-am cerut mana, a inceput sa zburde vesela, provocandu-ma sa o prind, pana cand intr-un final i-am intrat in joc:
"--Haide Caleb, te provoc sa ma prinzi!
--Poate ne gaseste cineva pe aici!
--Haide! Lasuleeee! A facut asta pana mi-a prins privirea <<malefica>> si a inceput sa alerge mai repede. La un moment dat am prins-o, cazand amandoi la pamanat in timp ce radeam"
Chiar atunci un curent de aer a trecut pe langa mine, trezindu-ma la realitate, doar ca sa ii vad pe Arianna si pe Jason la o distanta destul de mare unul de celalalt si pe Miranda uitandu-se cu satisfactie la acea distanta, asta explica totul.
--Acum iubito, trebuie sa iti exersezi puterile.
--Si cum se presupune ca o sa le activez?
--Trebuie sa te concentrezi, de exemplu gandestete la aer si zbor.
--Ok, aer si zbor, aer si zbor........ incet incet au aparut o pereche de aripi mari de un gri metalizat, care au ridicat-o in aer, acle aer formand un scut impenetrabil in jurul ei.
--Ai grija sa nu dai in coroanele copacilor! Chiar ma gandeam cat mai poate sta Damian setat pe functia ,,serios".
--Hei mi-ai distrus conce.......... ce naiba, cum am ajuns aici sus? De cand am aripi? CALEB AJUTA-MA.
--Nu pot sa te ajut, deoarece aerul formeaza un fel de scut care nu ne lasa sa ajungem pana la tine si oricum esti pre sus. Incearca sa te gandesti numai la zbor.
--Zbor, zbor....... A inceput sa pluteasca incet inapoi spre pamant, cum l-a atins a zburat direct in bratele mele.
JASON POV:
--Ce? Chiar crezi ca stiu cum sa acvtivez afurisitele astea de puteri?
--Concentreazate, puneti mainile pe corpul ei si imagineazati-o asa cum e ea de obicei, o sa vezi ca merge. Sper sa mearga, pentru ca am luat prea mult. Au trecut cateva minute deja toti incep sa se impacienteze, in special Damian, care cred ca ar fi in stare sa ma transforme inapoi in om, daca ar sti ca asta i-ar aduce verisoara inapoi. Recunosc ca am luat prea mult, dar sangele ei are un gust asa de dulce, chiar inainte sa o musc, mi-am impus sa nu iau prea mult. Se pare ca nu a mers, indata ce i-am simtit sangele strabatandu-mi corpul m-am simtit mai iplinit ca niciodata, pentru o clipa am uitat si de ce sunt aici, dar mi-am revenit imediat, in aceiasi secunda lasad corpul aproape secatuit al lui Alice sa cada din bratele mele.
--Ok, ma concentrez.
--De ce nu se misca, Jason, ai spus ca isi va reveni imediat.
--Stiu ce am spus, nu mai dispera si concentreazate acolo.
--Miranda ce faci? Pe bune, altceva n-ai gasit?
--Ce fac? Chiar nu isi da seama e atat de evident!
--Sincer sa fiu mai ai putin si dintr-o poiana o sa o transformi intr-o pajiste de toata frumusetea.
--Incearca sa te calmezi.
--Ma calmez, dar de dragul prietenului meu nu de al tau Jason.
--Ok, ok. Vremea incepe se linisteste, vantul continuand sa bata ezxact ca un stresometru, care ne demonstreaza ca inca nu s-a calmat destul. Toti sunt asa atenti la Miranda incat nu observa ca Alice incepe sa se miste. Doar Damian a observat, dandule si celorlalti alarma.Mersi pitico, m-ai salvat.
--Alice, sa nu mai imi faci asta niciodata.
--Cu ce am gresit, el a luat prea mult.......Spune ea aratand spre mine. Tradatoarea!
--Sa nu indrasnesti sa te mai apropii de verisoara mea ai inteles?
--......dar nu ma deranjeaza, am simtit ca are nevoie asa ca nu e nevoie sa ii sariti asa in cap. Drace! Si eu care credeam ca nu isi da seama.
--Cum sa nu ii sarim in cap, era cat pe ce sa mori, constietizezi asta?
--Daca nu ai fi asa de inversunat in privinta fratelui tau Caleb, m-ai lasa sa iti explic.UH! Imi ia apararea, ceva s-a intamplat cu ea, nimeni nu mi-a mai luat apararea si asta a fost de mult, chiar inainte sa plec in armata, cuvintele pe care mama i le-a spus tatei inca imi rasuna in cap:
,,--Dar tata, nu vreau sa merg in armata, de ce nu il trimiti pe Caleb, oricum el e fiul tau preferat.
--Te trimit pe tine, deoarece tu esti cel mai mare, iar Caleb inca mai are scoala.
--Daca ti-ar pasa si de mine macar jumatate din cat iti pasa de Caleb, ai sti ca si eu mai am de facut inca un an de scoala.
--Dragule, de ce nu esti putin mai receptiv, nu iti aduci aminte cand s-a nascut Jason ce mandru erai, cu ce a gresit atat de mult incat sa nu iti mai merite afectiunea?
--Imi aduc aminte, dar imi aduc aminte si de cate ori ne-a facut probleme.
--Cu toate astea, nu cred ca a facut intr-atatea incat sa il ignori chiar asa.
--Nu te mai necaji, mama, voi merge in armata, apoi voi pleca, cu putin noroc poate voi muri pe front. Imi inchipui ce mult te bucura asta tata, vei ramane cu iubitul tau Caleb, care niciodata nu te-a dezamagit, si de care cred ca esti foarte mandru. Adio mama." Cu asta am plecat, m-am intors doar la logodna fratiorului meu, imediat dupa aceea cineva mi-a intrat in camera, mi-a turnat ceva cu forta pe gat si m-a omorat, aparent asta li se intamplase si Ariannei si lui Caleb, restul, acel macel nici nu vreau sa imi amintesc.
--Caleb, las-o sa ne povesteasca ok?
--O sa o fac daca nu mai esti suparata pe mine.
--Nu sunt suparata pe tine.
--Aloo ma lasati sa va povestesc?
--Te lasam.
--Inainte cu 5 minute e a ma musca am avut o viziune, in care Damin ma salva, de aceea am acceptat.
--Si eu care credeam ca ma placi macar putin. Ha! Am facu-to sa roseasca, deci ma place.
--Cred ca nu ai aflat dar are deja prieten.
--Spuneam si eu ce va ambalati asa, nu mai poate omul sa glumesca.
--Din cate stiam eu, tu nu mai esti om de vreo 300 de ani deci nu vad cum ai putea glumi. Contracarezi huh?!? Nu vrei sa te pui cu mine surioara.
--Ha! Ha! N-am ce zice, nu incerca sa fi sarcastica Arianna nu mai semeni cu mine decand te-ai decis sa ramai cu mult prea iubitul tau fratior mai mic.
--Ce sa spun de parca tu ai fi mai priceput, si nu il amesteca pe Caleb in asta el nu are nici o legatura cu deciziile mele, asta sa fie clar Jason!
--Poate ca sunt mai priceput, si il amestec pe Caleb in asta pentru ca el ne-a omorat parintii! Ha! Lovitura sub centura.
--Iar tu i-ai omorat logodnica! Si nu cred ca l-ai plans asa de mult pe tata.
--Ai dreptate, nu mi-a parut asa de rau ca l-a omorat pe tata, dar totusi pe mama o iubeam mai mult ca orice.
Iar logodnica lui, aia a fost un fel de razbunare, si intr-un fel o cerea.
--Poate ca o cerea, dar totusi era fata pe care el o iubea!
--Vad ca si-a mai rafinat gusturile, desi ma indoiesc ca Regele isi va lasa fiica sa umble cu un vampir oarecare. pe buna dreptate acum, Dimitri nu ar permite asta.
--Nu cred ca ii pasa lui cu cine stau eu Jason si nu va mai certati, acum v-ati gasit! Nici nu sti cat de mult te inseli Miranda. In timp ce spuneam asta un curent de aer a pus intre mine si Arianna o distanta considerabila.
--Acum iubito, trebuie sa iti exersezi puterile.
--Si cum se presupune ca o sa le activez?
--Trebuie sa te concentrezi, de exemplu gandestete la aer si zbor.
--Ok, aer si zbor, aer si zbor........ incet incet au aparut o pereche de aripi mari de un gri metalizat, care au ridicat-o in aer, acle aer formand un scut impenetrabil in jurul ei.
--Ai grija sa nu dai in coroanele copacilor!
--Hei mi-ai distrus conce.......... ce naiba, cum am ajuns aici sus? De cand am aripi? CALEB AJUTA-MA.
--Nu pot sa te ajut, deoarece aerul formeaza un fel de scut care nu ne lasa sa ajungem pana la tine si oricum esti pre sus. Incearca sa te gandesti numai la zbor.
--Zbor, zbor....... A inceput sa pluteasca incet inapoi spre pamant, cum l-a atins a zburat direct in bratele lui Caleb.
MIRANDA POV:
Ziua de azi a fost superba, ne-am perfectionat puterile, acum mergem acasa, pentru ca maine avem scoala si trebuie sa fim odihniti. Am ajuns acasa, matusa Andra nu e acasa , e la o intalnire de afaceri, Caleb e in sufragerie in fata semineului, ma apropii de el, cuibarindu-ma in bratele lui, cand observ ceva ce nu ma asteptam sa vad, cel putin nu acum.
--Caleb, ninge!
--Tare, cred ca vom avea parte de o bataie cu bulgari maine.
--NUUUU!
--O ba fi sigura ca da. Unde mergi?
--Mi-e somn, ma duc la culcare.
--Ok, noapte buna.
--Noapte buna, iubitule!
-----------------------------------------------------------------
 |
| Incercati sa vi le imaginati gri altceva nu am putut gasi, pentru a se potri cu ideea mea de aripi :P |
Miranda POV:
Jason ii da drumul lui Alice, corpul ei cazand inert pe pamantul rece de Noiembrie, imi indrep privirea catre Damian care parca a devenit stana de piatra.
--Damian, fa ceva!
--Ce? Chiar crezi ca stiu cum sa acvtivez afurisitele astea de puteri?
--Concentreazate, puneti mainile pe corpul ei si imagineazati-o asa cum e ea de obicei, o sa vezi ca merge.
--Ok, ma concentrez. Au trecut cateva minute, iar Alice nu a schitat nici macar un gest, Damian incepe sa devina tensionat, ceea ce nu e de bine.
--De ce nu se misca, Jason, ai spus ca isi va reveni imediat.
--Stiu ce am spus, nu mai dispera si concentreazate acolo.
Calmul asta a lui Jason incepe sa ma dispere, cerul a inceput sa se intunece, vantul incepand sa bata din ce in ce mai tare, transformand praful si frunzele in mici tornade indestructibile. Se pare ca vremea raspunde starii mele de spirit. Toti se uita la mine, d parca dintr-o data mi-au aparut 2 capete in loc de unul.
--Miranda ce faci?
--Ce fac? Pe bune, asta inseamna ca ipotezele mele sunt corecte. Ce tare!
--Sincer sa fiu mai ai putin si dintr-o poiana o sa o transformi intr-o pajiste de toata frumusetea.
--Incearca sa te calmezi.
--Ma calmez, dar de dragul prietenului meu nu de al tau Jason.
--Ok, ok. Vremea incepe sa se linisteasca, vantul continuand sa bata ezxact ca un stresometru, care le demonstreaza celorlalti ca inca nu m-am calmat destul. Toti sunt asa atenti la mine incat nu observa ca Alice inepe sa se miste. Doar Damian a observat, dandule si celorlalti alarma.
--Alice, sa nu mai imi faci asta niciodata.
--Cu ce am gresit, el a luat prea mult.......
--Sa nu indrasnesti sa te mai apropii de verisoara mea ai inteles?
--......dar nu ma deranjeaza, am simtit ca are nevoie asa ca nu e nevoie sa ii sariti asa in cap.
--Cum sa nu ii sarim in cap, era cat pe ce sa mori, constietizezi asta?
--Daca nu ai fi asa de inversunat in privinta fratelui tau Caleb, m-ai lasa sa iti explic.
--Caleb, las-o sa ne povesteasca ok?
--O sa o fac daca nu mai esti suparata pe mine. Iar fata de catelus, stie ca nu ii pot rezista.
--Nu sunt suparata pe tine.
--Aloo ma lasati sa va povestesc?
--Te lasam.
--Inainte cu 5 minute e a ma musca am avut o viziune, in care Damin ma salva, de aceea am acceptat.
--Si eu care redeam ca ma placi macar putin. Alice a rosit! A ROSIT! inseamna ca totusi il place.
--Cred ca nu ai aflat dar are deja prieten. Ce repede s-a intunecat Alice la fata, nu ii convine ceea ce a spus Damian.
--Spuneam si eu ce va ambalati asa, nu mai poate omul sa glumesca.
--Din cate stiam eu, tu nu mai esti om de vreo 300 de ani deci nu vad cum ai putea glumi.
--Ha! Ha! N-am ce zice, nu incerca sa fi sarcastica Arianna nu mai semeni cu mine decand te-ai decis sa ramai cu mult prea iubitul tau fratior mai mic.
--Ce sa spun de parca tu ai fi mai priceput, si nu il amesteca pe Caleb in asta el nu are nici o legatura cu deciziile mele, asta sa fie clar Jason!
--Poate ca sunt mai priceput, si il amestec pe Caleb in asta pentru ca el ne-a omorat parintii!
--Iar tu i-ai omorat logodnica! Si nu cred ca l-ai plans asa de mult pe tata.
--Ai dreptate, nu mi-a parut asa de rau ca l-a omorat pe tata, dar totusi pe mama o iubeam mai mult ca orice.
Iar logodnica lui, aia a fost un fel de razbunare, si intr-un fel o cerea.
L-a lovit pe Caleb sub centura, pot citi asta in privirea lui care se uita intr-un loc pe care doar el il poate vedea. Nu imi vine sa cred ca Jason poate sa fie atat de crud incat sa isi raneasca propria famlie, desi intr-un fel si Caleb a fost asa de crud, dar s-a indreptat, nu s-a adancit in ranchiuna si intuneric. Vantul a inceput sa bata in rafale puternice, punand intre cei doi o distanta destul de mare, Arianna si Jason fiind prea ocupati sa maraie si sa tipe unul la altul ca sa poata observa.
--Poate ca o cerea, dar totusi era fata pe care el o iubea!
--Vad ca si-a mai rafinat gusturile, desi ma indoiesc ca Regele isi va lasa fiica sa umble cu un vampir oarecare.
--Nu cred ca ii pasa lui cu cine stau eu Jason si nu va mai certati, acum v-ati gasit!
CALEB POV:
Nu imi vine sa cred ca Jason a omorat-o pe Cassie, asta a durut si pentru un moment i-am revazut chipul voios si ochii albastri care seamana izbitor de mult cu ochii Mirandei si o amintire mi-a trecut prin fata ochilor, eram intr-o poiana, chiar dupa ce i-am cerut mana, a inceput sa zburde vesela, provocandu-ma sa o prind, pana cand intr-un final i-am intrat in joc:
"--Haide Caleb, te provoc sa ma prinzi!
--Poate ne gaseste cineva pe aici!
--Haide! Lasuleeee! A facut asta pana mi-a prins privirea <<malefica>> si a inceput sa alerge mai repede. La un moment dat am prins-o, cazand amandoi la pamanat in timp ce radeam"
Chiar atunci un curent de aer a trecut pe langa mine, trezindu-ma la realitate, doar ca sa ii vad pe Arianna si pe Jason la o distanta destul de mare unul de celalalt si pe Miranda uitandu-se cu satisfactie la acea distanta, asta explica totul.
--Acum iubito, trebuie sa iti exersezi puterile.
--Si cum se presupune ca o sa le activez?
--Trebuie sa te concentrezi, de exemplu gandestete la aer si zbor.
--Ok, aer si zbor, aer si zbor........ incet incet au aparut o pereche de aripi mari de un gri metalizat, care au ridicat-o in aer, acle aer formand un scut impenetrabil in jurul ei.
--Ai grija sa nu dai in coroanele copacilor! Chiar ma gandeam cat mai poate sta Damian setat pe functia ,,serios".
--Hei mi-ai distrus conce.......... ce naiba, cum am ajuns aici sus? De cand am aripi? CALEB AJUTA-MA.
--Nu pot sa te ajut, deoarece aerul formeaza un fel de scut care nu ne lasa sa ajungem pana la tine si oricum esti pre sus. Incearca sa te gandesti numai la zbor.
--Zbor, zbor....... A inceput sa pluteasca incet inapoi spre pamant, cum l-a atins a zburat direct in bratele mele.
JASON POV:
--Ce? Chiar crezi ca stiu cum sa acvtivez afurisitele astea de puteri?
--Concentreazate, puneti mainile pe corpul ei si imagineazati-o asa cum e ea de obicei, o sa vezi ca merge. Sper sa mearga, pentru ca am luat prea mult. Au trecut cateva minute deja toti incep sa se impacienteze, in special Damian, care cred ca ar fi in stare sa ma transforme inapoi in om, daca ar sti ca asta i-ar aduce verisoara inapoi. Recunosc ca am luat prea mult, dar sangele ei are un gust asa de dulce, chiar inainte sa o musc, mi-am impus sa nu iau prea mult. Se pare ca nu a mers, indata ce i-am simtit sangele strabatandu-mi corpul m-am simtit mai iplinit ca niciodata, pentru o clipa am uitat si de ce sunt aici, dar mi-am revenit imediat, in aceiasi secunda lasad corpul aproape secatuit al lui Alice sa cada din bratele mele.
--Ok, ma concentrez.
--De ce nu se misca, Jason, ai spus ca isi va reveni imediat.
--Stiu ce am spus, nu mai dispera si concentreazate acolo.
--Miranda ce faci? Pe bune, altceva n-ai gasit?
--Ce fac? Chiar nu isi da seama e atat de evident!
--Sincer sa fiu mai ai putin si dintr-o poiana o sa o transformi intr-o pajiste de toata frumusetea.
--Incearca sa te calmezi.
--Ma calmez, dar de dragul prietenului meu nu de al tau Jason.
--Ok, ok. Vremea incepe se linisteste, vantul continuand sa bata ezxact ca un stresometru, care ne demonstreaza ca inca nu s-a calmat destul. Toti sunt asa atenti la Miranda incat nu observa ca Alice incepe sa se miste. Doar Damian a observat, dandule si celorlalti alarma.Mersi pitico, m-ai salvat.
--Alice, sa nu mai imi faci asta niciodata.
--Cu ce am gresit, el a luat prea mult.......Spune ea aratand spre mine. Tradatoarea!
--Sa nu indrasnesti sa te mai apropii de verisoara mea ai inteles?
--......dar nu ma deranjeaza, am simtit ca are nevoie asa ca nu e nevoie sa ii sariti asa in cap. Drace! Si eu care credeam ca nu isi da seama.
--Cum sa nu ii sarim in cap, era cat pe ce sa mori, constietizezi asta?
--Daca nu ai fi asa de inversunat in privinta fratelui tau Caleb, m-ai lasa sa iti explic.UH! Imi ia apararea, ceva s-a intamplat cu ea, nimeni nu mi-a mai luat apararea si asta a fost de mult, chiar inainte sa plec in armata, cuvintele pe care mama i le-a spus tatei inca imi rasuna in cap:
,,--Dar tata, nu vreau sa merg in armata, de ce nu il trimiti pe Caleb, oricum el e fiul tau preferat.
--Te trimit pe tine, deoarece tu esti cel mai mare, iar Caleb inca mai are scoala.
--Daca ti-ar pasa si de mine macar jumatate din cat iti pasa de Caleb, ai sti ca si eu mai am de facut inca un an de scoala.
--Dragule, de ce nu esti putin mai receptiv, nu iti aduci aminte cand s-a nascut Jason ce mandru erai, cu ce a gresit atat de mult incat sa nu iti mai merite afectiunea?
--Imi aduc aminte, dar imi aduc aminte si de cate ori ne-a facut probleme.
--Cu toate astea, nu cred ca a facut intr-atatea incat sa il ignori chiar asa.
--Nu te mai necaji, mama, voi merge in armata, apoi voi pleca, cu putin noroc poate voi muri pe front. Imi inchipui ce mult te bucura asta tata, vei ramane cu iubitul tau Caleb, care niciodata nu te-a dezamagit, si de care cred ca esti foarte mandru. Adio mama." Cu asta am plecat, m-am intors doar la logodna fratiorului meu, imediat dupa aceea cineva mi-a intrat in camera, mi-a turnat ceva cu forta pe gat si m-a omorat, aparent asta li se intamplase si Ariannei si lui Caleb, restul, acel macel nici nu vreau sa imi amintesc.
--Caleb, las-o sa ne povesteasca ok?
--O sa o fac daca nu mai esti suparata pe mine.
--Nu sunt suparata pe tine.
--Aloo ma lasati sa va povestesc?
--Te lasam.
--Inainte cu 5 minute e a ma musca am avut o viziune, in care Damin ma salva, de aceea am acceptat.
--Si eu care credeam ca ma placi macar putin. Ha! Am facu-to sa roseasca, deci ma place.
--Cred ca nu ai aflat dar are deja prieten.
--Spuneam si eu ce va ambalati asa, nu mai poate omul sa glumesca.
--Din cate stiam eu, tu nu mai esti om de vreo 300 de ani deci nu vad cum ai putea glumi. Contracarezi huh?!? Nu vrei sa te pui cu mine surioara.
--Ha! Ha! N-am ce zice, nu incerca sa fi sarcastica Arianna nu mai semeni cu mine decand te-ai decis sa ramai cu mult prea iubitul tau fratior mai mic.
--Ce sa spun de parca tu ai fi mai priceput, si nu il amesteca pe Caleb in asta el nu are nici o legatura cu deciziile mele, asta sa fie clar Jason!
--Poate ca sunt mai priceput, si il amestec pe Caleb in asta pentru ca el ne-a omorat parintii! Ha! Lovitura sub centura.
--Iar tu i-ai omorat logodnica! Si nu cred ca l-ai plans asa de mult pe tata.
--Ai dreptate, nu mi-a parut asa de rau ca l-a omorat pe tata, dar totusi pe mama o iubeam mai mult ca orice.
Iar logodnica lui, aia a fost un fel de razbunare, si intr-un fel o cerea.
--Poate ca o cerea, dar totusi era fata pe care el o iubea!
--Vad ca si-a mai rafinat gusturile, desi ma indoiesc ca Regele isi va lasa fiica sa umble cu un vampir oarecare. pe buna dreptate acum, Dimitri nu ar permite asta.
--Nu cred ca ii pasa lui cu cine stau eu Jason si nu va mai certati, acum v-ati gasit! Nici nu sti cat de mult te inseli Miranda. In timp ce spuneam asta un curent de aer a pus intre mine si Arianna o distanta considerabila.
--Acum iubito, trebuie sa iti exersezi puterile.
--Si cum se presupune ca o sa le activez?
--Trebuie sa te concentrezi, de exemplu gandestete la aer si zbor.
--Ok, aer si zbor, aer si zbor........ incet incet au aparut o pereche de aripi mari de un gri metalizat, care au ridicat-o in aer, acle aer formand un scut impenetrabil in jurul ei.
--Ai grija sa nu dai in coroanele copacilor!
--Hei mi-ai distrus conce.......... ce naiba, cum am ajuns aici sus? De cand am aripi? CALEB AJUTA-MA.
--Nu pot sa te ajut, deoarece aerul formeaza un fel de scut care nu ne lasa sa ajungem pana la tine si oricum esti pre sus. Incearca sa te gandesti numai la zbor.
--Zbor, zbor....... A inceput sa pluteasca incet inapoi spre pamant, cum l-a atins a zburat direct in bratele lui Caleb.
MIRANDA POV:
Ziua de azi a fost superba, ne-am perfectionat puterile, acum mergem acasa, pentru ca maine avem scoala si trebuie sa fim odihniti. Am ajuns acasa, matusa Andra nu e acasa , e la o intalnire de afaceri, Caleb e in sufragerie in fata semineului, ma apropii de el, cuibarindu-ma in bratele lui, cand observ ceva ce nu ma asteptam sa vad, cel putin nu acum.
--Caleb, ninge!
--Tare, cred ca vom avea parte de o bataie cu bulgari maine.
--NUUUU!
--O ba fi sigura ca da. Unde mergi?
--Mi-e somn, ma duc la culcare.
--Ok, noapte buna.
--Noapte buna, iubitule!
sâmbătă, 5 noiembrie 2011
Capitolul IV, Partea I
Capitolul IV:Antrenamente, Partea I
Miranda POV.
Am ajuns in poienita de 20 de minute, ceilalti abia acum au asjuns intre timp eu si Caleb am vorbit, ne-am sarutat si iar am vorbit, l-am vazut pe Jason aparand.
--Bun acum va voi face o demonstratie a puterilor mele, nici nu veti mai sti unde sunteti. Mi se pare mie sau Jason seamana cu.........cu cineva, nu imi amintesc. Acum observ cat de mult seamana Jason cu acel cineva, acum observ cu cata gratie si nonsalanta se misca, ca si cum ar fi un print care nu prea are deaface cu muritorii de rand. Se indreapta spre mine, luandu-ma in brate, fara sa imi dau seama ii raspund la imbratisare, buzele noastre incep sa se apropie, aproape imi pot imagina ce minunat saruta, dar ceva nu se potriveste inca nu imi amintesc, cand intre buzele noastre mai sunt doar cativa centrimeti, totul se destrama, ma trezesc la relitate, realizand totodata ca sunt in bratele lui Jason iar Caleb il priveste pe el furios iar cand se intoarce spre mine privirea lui contine numai dezamagire. Cum poate crede ca eu as face asa ceva, dar totusi o parte di mine parea ca il place mai mult de Jason decat de Caleb, dar trebuie sa imi aduc aminte ca eu il iubesc pe Caleb si nu pe Jason.
--Caleb ce s-a intamplat? Sper ca nu ce cred eu.
--Pai ai inceput sa te indrepti spre el si daca nu interveneam mai avei putin si il sarutai de fata cu noi toti. De ce e asa dezamagit, eu doar, mi se parea ca seamnana asa de bine, atunci de ce nu ii explici?
--Caleb, trebie sa ma intelegi, dintr-o data toti ati disparut, ramanand doar el si iti semana atat de bine incat pentru un moment am crezut ca esti tu, trebuie sa ma crezi, totul parea asa de real.
--Te inteleg, iubito, am fost si noi pacaliti de multe ori de puterile lui, asa ca nu ai nici o grija.
--Acum ne putem intoarce la antrenamente, pana cand cei doi porumbei se saruta acolo Damian vino aici sa vedem in ce constau puterile tale.
Damian POV:
--Acum ne putem intoarce la antrenamente, pana ce doi porumbei se saruta acolo, Damian vino asici sa vedem in ce constau puterile tale. In sfarsit credeam ca nu imi mai vine randul.
--Bun, ce trebuie sa fac? Spune ca nu mai am rabdare, desi trebuie sa invat sa ma feresc de puterile astea ale lui, pentru un moment am crezut ca m-am intors inpoi acasa la parintii mei, apoi am realizat ca parintii mei am murit de 2 ani si atunci mi-am revenit.
--Din cate am inteles, esti un vrajitor vindecator de gradul I.
--Asta insemnand ce? Sper ca imi explica si mie cineva ce inseamna chestia asta.
--Asta inseamna ca poti vindeca orice fel de rana naturala sau supranatural, atata timp cat nu e provocata de tine, si poti face vraji si descantece foarte puternice si greu de doborat.
--Tare! Doar atat pot sa spun.
--Acum cine se ofera sa sa fi ranit? Chiar trebuie sa ranim pe cineva?
--Cred ca ar trebui sa ma ofer eu, deoarece ar trebui sa se obisnuiasca sa ma vindece pe mine, daca spuneti ca eu va trebui sa duc acea lupta. Miranda de ce trebuie tot timpul sa fii tu?
--Ok, Caleb te oferi tu sa o ranesti sau o fac eu?
--O fac eu. Mai bine asa nu cred ca suportam sa o vad pe Miranda ranita de tipul asta.
--Cred ca ar trebui sa o fac eu, nu ar trebui sa o ranim pe Miranda. Alice intotdeauna te pui pe tine inaintea prietenilor tai, chestia asta te va omori intr-o zi.
--Oricum nu o lasam pe Miranda sa faca asta, deoarece ea se poate vindeca foarte repede daca este inconjurata de emotii puternice, aceste emotii pot veni chiar si de la ea.
--Deci daca sunt ranita acum si te urasc destul de tare o sa ma vindec? Umor, parca treaba asta era lasata in mainile mele, nu e corect.
--Cam asa ceva.
--Am inteles.
--Deci Alice, cine o sa te raneasca? Va reamintesc Damian nu o poate face pentru ca daca rana e provocata de ele nu o mai poate vindeca.
--Conditii idioate.
--Pai daca ranesti un demon de exemplu si l-ai atinge din greseala s-ar vindeca, vezi ca sunt folositoare.
--Raneste-ma tu. CE???????
--Din nou, ai inebunit cum sa te lasi ranita de.........de monstrul asta? mama bravo Miranda.
--Pai de ce nu nu ar fi ca si cum m-ar omori asai?
--Defapt trebuie sa fi aproape de moarte ca sa isi poata folosi Damian puterile, dar apoi nu va mai fi nevoie sa fi chiar aproape de moarte va destul orice fel de rana.
--Si ce vei face?
--Ce crezi ca voi face?
Alice isi da seama ce ii sugereaza si isi duce speriata mainile la gat.
--N-ai indrazni!
--Trebuie sa o fac, doar asa Damian aici de fata ar reactiona si implicit puterile lui se vor activa, nu te teme vei fi ca noua in mai putin de 5 secunde.
--Ok, doar fa in asa fel incat sa nu doara.
--Trbuie sa fi de acord sa imi dai sange, impotrivirea face sa doara, deci fi relaxata si nu vei simti decat o intepatura de ac.
--Sa ii dam drumul.
Alice POV:
Tocmai am aflat ca pot sa vad viitorul, doar partile bune dar tot e super, tot azi am aflat ca Caleb Arianna si Jason sunt vampiri, Damian e un fel de vrajitor vindecator inca nu am inteles ce vrea sa insemne asta, iar Miranda e o creatura care ilo poate invinge pe Regele Intunericului, p[entru ca acesta este tatal ei, mama ei fiind un inger, acum suntem in poiana descoperita de Caleb si Miranda, se dezbate cine va fi ranit, ca puterile lui Damian sa se poata activa, din cate am inteles nu poate fi Miranda deoarece se poate auto vindeca. <<Ma ofer eu>> trebuie sa ma ia pe mine gura pe dinainte, acum fie ce o fi.
--Alice ai innebunit? Chiar te oferi, in locul tau nu as face asta. Credema Caleb nici eu nu as vrea chestia asta dar daca am o gura prea mare.
--Nu, nu am innebunit, doar ca m-am gandit sa o fac eu daca spuneti ca Miranda se poate vindeca singura.
--Deci cine o sa te raneasca?
--Raneste-ma tu. Deci e oficial am o gura mare poate Caleb are dreptate si am innebunit.
--Din nou, ai innebunit, cum sa te lasi ranita de........de un monstru?
--Pai de ce nu. nu ar fi ca si cum m-ar omori nu?
--Defapt trebuie sa fii aproape de moarte ca sa isi poata Damian folosi puterile, dar apoi nu va mai fi nevoie decat de o rana cat de mica si le va putea vindeca.
--Si ce vei face? Sper ca nu ce cred eu.
--Ce crezi ca voi face.
--N-ai indrazni! Sper.
--Trebuie sa o fac, doar asa Damian aici de fata ar reactiona si implicit puterile lui se vor activa, nu te teme vei fi ca noua in mai putin de 5 secunde.
--Ok, doar fa in asa fel incat sa nu doara.
--Trbuie sa fi de acord sa imi dai sange, impotrivirea face sa doara, deci fi relaxata si nu vei simti decat o intepatura de ac.
--Sa ii dam drumul.
Mi-am lasat capul pe spate, incercand sa nu ma gandesc prea mult la ce e pe cale sa faca Jason, desi sincera sa fiu nu prea imi iasa. A inceputsa isi apropie gura de gatul meu, dezvalindu-si colti, intr-un ranjet de fiara, parca vrand sa ma sperie si sa o iau la fuga pentru a ma putea vana, dar nu o sa fug il voi asculta, Damian incepe sa se incoarde, arata ca si cum ar vrea sa ii dea lui Jason o mama de bataie de s-o tina minte, desi el e un pacifist convins. Am simtit o mica intepaturaca si cand m-ar fi muscat un tantar, chiar daca in realitate un tantar ia o cantitate de 100 de ori mai mica ca Jason, in ciuda eforturilor lui chiar ii simt foamea, ma intreb cad s-a hrant ultima data, nu voi afla niciodata, totusi ma simt foarte bine. Brusc mi se face somn si moleseala calda isi face aparitia, as vrea sa ma culc si sa ma trezesc cand se va fi terminat, dar acum avem treaba si mi se pare ca Jason nu se mai opreste, deja a luat prea mult, incep sa ma las dusa in intuneri, cand imi da brusc drumul si corpul meu se lasa inert in jos, te rog Damian fa ceva!!!!
Miranda POV.
Am ajuns in poienita de 20 de minute, ceilalti abia acum au asjuns intre timp eu si Caleb am vorbit, ne-am sarutat si iar am vorbit, l-am vazut pe Jason aparand.
--Bun acum va voi face o demonstratie a puterilor mele, nici nu veti mai sti unde sunteti. Mi se pare mie sau Jason seamana cu.........cu cineva, nu imi amintesc. Acum observ cat de mult seamana Jason cu acel cineva, acum observ cu cata gratie si nonsalanta se misca, ca si cum ar fi un print care nu prea are deaface cu muritorii de rand. Se indreapta spre mine, luandu-ma in brate, fara sa imi dau seama ii raspund la imbratisare, buzele noastre incep sa se apropie, aproape imi pot imagina ce minunat saruta, dar ceva nu se potriveste inca nu imi amintesc, cand intre buzele noastre mai sunt doar cativa centrimeti, totul se destrama, ma trezesc la relitate, realizand totodata ca sunt in bratele lui Jason iar Caleb il priveste pe el furios iar cand se intoarce spre mine privirea lui contine numai dezamagire. Cum poate crede ca eu as face asa ceva, dar totusi o parte di mine parea ca il place mai mult de Jason decat de Caleb, dar trebuie sa imi aduc aminte ca eu il iubesc pe Caleb si nu pe Jason.
--Caleb ce s-a intamplat? Sper ca nu ce cred eu.
--Pai ai inceput sa te indrepti spre el si daca nu interveneam mai avei putin si il sarutai de fata cu noi toti. De ce e asa dezamagit, eu doar, mi se parea ca seamnana asa de bine, atunci de ce nu ii explici?
--Caleb, trebie sa ma intelegi, dintr-o data toti ati disparut, ramanand doar el si iti semana atat de bine incat pentru un moment am crezut ca esti tu, trebuie sa ma crezi, totul parea asa de real.
--Te inteleg, iubito, am fost si noi pacaliti de multe ori de puterile lui, asa ca nu ai nici o grija.
--Acum ne putem intoarce la antrenamente, pana cand cei doi porumbei se saruta acolo Damian vino aici sa vedem in ce constau puterile tale.
Damian POV:
--Acum ne putem intoarce la antrenamente, pana ce doi porumbei se saruta acolo, Damian vino asici sa vedem in ce constau puterile tale. In sfarsit credeam ca nu imi mai vine randul.
--Bun, ce trebuie sa fac? Spune ca nu mai am rabdare, desi trebuie sa invat sa ma feresc de puterile astea ale lui, pentru un moment am crezut ca m-am intors inpoi acasa la parintii mei, apoi am realizat ca parintii mei am murit de 2 ani si atunci mi-am revenit.
--Din cate am inteles, esti un vrajitor vindecator de gradul I.
--Asta insemnand ce? Sper ca imi explica si mie cineva ce inseamna chestia asta.
--Asta inseamna ca poti vindeca orice fel de rana naturala sau supranatural, atata timp cat nu e provocata de tine, si poti face vraji si descantece foarte puternice si greu de doborat.
--Tare! Doar atat pot sa spun.
--Acum cine se ofera sa sa fi ranit? Chiar trebuie sa ranim pe cineva?
--Cred ca ar trebui sa ma ofer eu, deoarece ar trebui sa se obisnuiasca sa ma vindece pe mine, daca spuneti ca eu va trebui sa duc acea lupta. Miranda de ce trebuie tot timpul sa fii tu?
--Ok, Caleb te oferi tu sa o ranesti sau o fac eu?
--O fac eu. Mai bine asa nu cred ca suportam sa o vad pe Miranda ranita de tipul asta.
--Cred ca ar trebui sa o fac eu, nu ar trebui sa o ranim pe Miranda. Alice intotdeauna te pui pe tine inaintea prietenilor tai, chestia asta te va omori intr-o zi.
--Oricum nu o lasam pe Miranda sa faca asta, deoarece ea se poate vindeca foarte repede daca este inconjurata de emotii puternice, aceste emotii pot veni chiar si de la ea.
--Deci daca sunt ranita acum si te urasc destul de tare o sa ma vindec? Umor, parca treaba asta era lasata in mainile mele, nu e corect.
--Cam asa ceva.
--Am inteles.
--Deci Alice, cine o sa te raneasca? Va reamintesc Damian nu o poate face pentru ca daca rana e provocata de ele nu o mai poate vindeca.
--Conditii idioate.
--Pai daca ranesti un demon de exemplu si l-ai atinge din greseala s-ar vindeca, vezi ca sunt folositoare.
--Raneste-ma tu. CE???????
--Din nou, ai inebunit cum sa te lasi ranita de.........de monstrul asta? mama bravo Miranda.
--Pai de ce nu nu ar fi ca si cum m-ar omori asai?
--Defapt trebuie sa fi aproape de moarte ca sa isi poata folosi Damian puterile, dar apoi nu va mai fi nevoie sa fi chiar aproape de moarte va destul orice fel de rana.
--Si ce vei face?
--Ce crezi ca voi face?
Alice isi da seama ce ii sugereaza si isi duce speriata mainile la gat.
--N-ai indrazni!
--Trebuie sa o fac, doar asa Damian aici de fata ar reactiona si implicit puterile lui se vor activa, nu te teme vei fi ca noua in mai putin de 5 secunde.
--Ok, doar fa in asa fel incat sa nu doara.
--Trbuie sa fi de acord sa imi dai sange, impotrivirea face sa doara, deci fi relaxata si nu vei simti decat o intepatura de ac.
--Sa ii dam drumul.
Alice POV:
Tocmai am aflat ca pot sa vad viitorul, doar partile bune dar tot e super, tot azi am aflat ca Caleb Arianna si Jason sunt vampiri, Damian e un fel de vrajitor vindecator inca nu am inteles ce vrea sa insemne asta, iar Miranda e o creatura care ilo poate invinge pe Regele Intunericului, p[entru ca acesta este tatal ei, mama ei fiind un inger, acum suntem in poiana descoperita de Caleb si Miranda, se dezbate cine va fi ranit, ca puterile lui Damian sa se poata activa, din cate am inteles nu poate fi Miranda deoarece se poate auto vindeca. <<Ma ofer eu>> trebuie sa ma ia pe mine gura pe dinainte, acum fie ce o fi.
--Alice ai innebunit? Chiar te oferi, in locul tau nu as face asta. Credema Caleb nici eu nu as vrea chestia asta dar daca am o gura prea mare.
--Nu, nu am innebunit, doar ca m-am gandit sa o fac eu daca spuneti ca Miranda se poate vindeca singura.
--Deci cine o sa te raneasca?
--Raneste-ma tu. Deci e oficial am o gura mare poate Caleb are dreptate si am innebunit.
--Din nou, ai innebunit, cum sa te lasi ranita de........de un monstru?
--Pai de ce nu. nu ar fi ca si cum m-ar omori nu?
--Defapt trebuie sa fii aproape de moarte ca sa isi poata Damian folosi puterile, dar apoi nu va mai fi nevoie decat de o rana cat de mica si le va putea vindeca.
--Si ce vei face? Sper ca nu ce cred eu.
--Ce crezi ca voi face.
--N-ai indrazni! Sper.
--Trebuie sa o fac, doar asa Damian aici de fata ar reactiona si implicit puterile lui se vor activa, nu te teme vei fi ca noua in mai putin de 5 secunde.
--Ok, doar fa in asa fel incat sa nu doara.
--Trbuie sa fi de acord sa imi dai sange, impotrivirea face sa doara, deci fi relaxata si nu vei simti decat o intepatura de ac.
--Sa ii dam drumul.
Mi-am lasat capul pe spate, incercand sa nu ma gandesc prea mult la ce e pe cale sa faca Jason, desi sincera sa fiu nu prea imi iasa. A inceputsa isi apropie gura de gatul meu, dezvalindu-si colti, intr-un ranjet de fiara, parca vrand sa ma sperie si sa o iau la fuga pentru a ma putea vana, dar nu o sa fug il voi asculta, Damian incepe sa se incoarde, arata ca si cum ar vrea sa ii dea lui Jason o mama de bataie de s-o tina minte, desi el e un pacifist convins. Am simtit o mica intepaturaca si cand m-ar fi muscat un tantar, chiar daca in realitate un tantar ia o cantitate de 100 de ori mai mica ca Jason, in ciuda eforturilor lui chiar ii simt foamea, ma intreb cad s-a hrant ultima data, nu voi afla niciodata, totusi ma simt foarte bine. Brusc mi se face somn si moleseala calda isi face aparitia, as vrea sa ma culc si sa ma trezesc cand se va fi terminat, dar acum avem treaba si mi se pare ca Jason nu se mai opreste, deja a luat prea mult, incep sa ma las dusa in intuneri, cand imi da brusc drumul si corpul meu se lasa inert in jos, te rog Damian fa ceva!!!!
Nimicuri....................
Incep prin a-mi cere scuze ca nu am mai postat, dar am vesti bune cap. 4 e pe sfarsite poate voi reusi sa postez. De curan am citit (din nou) seria "Fortele raului absolut" de Kelley Armstron o recomand deoarece este o colectie foarte interesanta, sunt defapt 3 carti I invocarea; II revelatia; si III rafuiala. Ma duc sa ma apuc de scris ne mai auzim :X
marți, 25 octombrie 2011
Capitolul III
Da stiu am intarziat dar am postat si parte a II-a. Enjoy
=========================================
Capitolul III:Marturisiri si Dezvaluiri, Partea a II-a
Miranda POV:
--Hey pe unde ati fost?Alice niciodata destul de curioasa.... Ce vrei e prietena ta are voie sa isi faca griji imi sopteste o voce in capul meu.
--La o plimbare, dar ei cine sunt?Cel inalt isi pune mana la inima intr-un gest teatral, ca si cum l-as fi ranit, desi mi-se pare cunoscut.
--Cum.......vrei sa spui ca nu ma mai recunosti dupa cate farse ti-am facut?Acum stiu de unde mi se parea cunoscut...........Damian,asta e.
--Damian?!?spun eu sarind sa il imbratisez.
--In carne si oase, wow ce mare te-ai facut.Deja? Credeam ca o sa ma lase putin, nu ma gandeam ca va incepe cu glumele de acum.
--Cum sa nu, dar tu ce ai mai imbatranit!!Na ce mai zici acum?!?
--Nu vrei sa ma ajuti sa trec strada?Of.....acum o intoarce in favoarea lui, nu e corect.
--Nu!Dar tu cine esti?ma apropii de el, iar Caleb se incoarda din ce in ce mai tare, oare ce se intampla?
--Sunt Jason, fratele mai mare al lui Caleb si al Ariannei. Hm oare de ce nu au pomenit niciodata ca ar avea un frate?
--Daca esti fratele lui Caleb, de ce nu ne-a pomenit niciodata despre tine?
--Pentru ca nu merita sa fie pomenit! Wow chiar l-a enervat pe Caleb.
--Chiar credeam ca nu ma mai urasti chiar asa de tare. Se pare ca m-am inselat.
--Mai scutestema sti ca nu esti binevenit, asa ca dispari.
--Cum asa fratioare, nici macar nu ma prezinti iubitei tale si deja ma alungi?
--Exact asta vreau sa fac. Caleb te rog ai grija nu-l enerva!
--Sa zicem ca fac ce spui tu, dar asta nu inseamna ca o sa plec si din oras, nu vei sti niciodata unde sunt. Si a disparut, pur si simplu, lasand in urma lui o dara de praf de pe poteca padurii.
--Ce a fost asta? Bine spus Alice.
--Fratele nostru. au spus amandoi la unison, parand parca rusinati, cand chiar nu au de ce.
--Si de ce nu nea-ti spus nimic despre el? intreaba Alice, ii dat un cot in coaste vrand sa ii sugerez sa o lase mai moale cu intrebarile, dar m-a ignorat.
--Pai ne-am certat si nu am mai pastrat legatura, de aceea nu am spus nimic. daca ai sti ca stiu ce esti Arianna nu ne-ai mai minti.
--Aha.... se pare ca Alice vroia mai multe detalii, mai tarziu poate, cum se sune speranta moare ultima.
--Acum ne puteti spune si noua ce ati facut in padure timp de 3 ORE? WoW Arianna nu trebuie sa tipi.
--Pai.......ne-am plimbat, ne-am certat putin , ce vad pe ta Alice sa fie dezamagire?, apoi ne-am impacat, am facut dezvaluiri ,aici Caleb i-a facut Ariannei un semn ceea ce cred ca se traduce "ce ai facut" "iti spun mai tarziu", si ne-am intors. Dar Jason ce cauta aici?
--A spus ca a venit in vizita.
--Bun, cred ca ar trebui sa mergem in casa, pentru ca trebuie sa va spunem ceva.
--Mai intai veniti la mine acasa, sa ma ajutati putin la ceva apoi povestim, ok? of ,of Damian asta tot timpul trebuie sa-i iasa si lui ceva.
--Ok. spunem toti la unison.
M-am dus sa ma schimb, deoarece aveam vaga impresie ca il vom ajuta fooarte mult, Alice si Arianna au plecat cu Damian, eu urmand sa vin cu prietenul meu. Eram in curs de schimbat, cand aud usa scartaind.
Caleb PoV:
L-am cunoscut pe varul lui Alice, e foarte amuzant atunci cand glumele lui nu te au pe tine in vizor. Neam hotarat, defapt fetele au hotarat, sa mergem sa il ajutam pe Damian cu mutatul, pentru ca el s-a mutat de curand, tot atunci le vom dezvalui ceea ce suntem noi si ceea ce sunt ei, dedoarece Alice e clarvazatoare, desi poate sa vada numai partile bune ale viitorului tot clarvazatoare e, iar Damian e un vrajitor vindecator. Eu am ramas sa o astept pe Miranda, ceilalti plecand inainte la casa lui Damian. Vorbind de Miranda unde sta atat nu trebuia decand sa isi schimbe hainele si e plecata la ea in camera de mai bine de jumatate de ora. Am ajuns in fata camerei ei, usa este putin crapata,o deschid putin iar in fata mea apare o Miranda cu spatele la usa, doar in blugi si sutien.Daca ma vede aici........te rog nu te intoarce, Te rog nu te intoarce si........ s-a intors, nu putea mai bine de atat, daca aude Damian asta o sa ma tachineze o luna intreaga, wow i se citeste pe fata ca vrea sa ma ucida, acum imi vine imi minte acea zicala "daca privirile ar ucide" as fi mort de mult.
--Caleb, IESI AFARA!!!!! mama ce nervoasa e, fugi ce mai stai imi sopteste constinta mea, asta intentionez sa fac.
--Ies, ies.....
--SA INVETI SA BATI DE ACUM INAINTE! striga ea la mine, deoarece usa era inchisa.
Peste 10 minute......
--Sper ca te-ai invatat minte si o sa bati de acum inainte.I-a mai trecut supararea sper ca o s-o fac sa ma ierte.
--Acum ma ierti. ii spun facand o fata de catelus plouat care merge inotdeauna, ea doar zambeste si ma saruta.
--Sigur ca te iert, imi spune ea cu buzele peste ale mele.
Dupa o dupamiaza de mutat si carat mobila a enit in sfarsit momentul dezvaluirilor sa vedem ce v-a iesi:
--Deci, dupa cum v-am spus mai devreme, trebuie sa va dezvaluim ceva.
--Spuneti. Nu credeam ca Damian poate fi si serios.
--Noi, eu si Arianna suntem vampiri.......
--Stiam eu ca e ceva in neregula cu voi
--.........Alice e clarvazatoare, iar Damian este vrajitor vindecator de grdul I.
--Si Miranda ce legatura are cu asta?
--Alice, aici Miranda este chiar piesa cheie, vezi tu eu si Arianna trebuie sa o protejam de Regele Intunericului, care apropo este un demon foarte puternic si care este tatal ei si vrea sa o distruga doarece doar ea il poate distruge, sau il poate readuce la forma sa umana.
--Si noi cu ce o putem ajuta?
--Chiar asta e, noi trebuie sa o ajutam, deoarece va trebui sa trecem cumva in Cealalta Parte.
--Cealalta Parte fiind..........
--O dimensiune paralela in care domneste intunericul.
--Si nu veti putea intra acolo fara mine. Acea voce imi este foarte cunoscuta.....Jason, dar ce cauta el aici?
--Jason!
--Chiar el, ce fratioare nu iti era dor de mine?
--Sincer nu, si nici nu imi fi asa ca hai dispari.
--Stai putin , Miranda de ce?!?, ce vrei sa spui prin <<nu veti putea intra acolo fara mine>>?
--Pai nu veti putea intra, si tu Alteta nu il vei putea invinge pe tatal tau fara sa stii macar cateva slabiciuni ale demonilor.
--Si vrei sa spui ca tu le sti?
--Chiar asta spun, la ce bun sa stai 130 de ani in Cealalta Parte fara sa inveti cateva siretlicuri nu? Cum crezi ca am supravietuot atata timp?
--Deci acolo ai disparut.
--Da, dar acum m-am intors, iar voi fie ma ascultati si puteti intra acolo si sa aveti macar cateva sanse sau nu o faceti si nici nu veti putea intra.
--Ok, ok sa zicem ipotetic vorbind ca facem cum spui tu, ce trebuie sa facem pentru a putea intra acolo?
--In primul rand trebuie sa va antrenati, pentru ca sunt 100 la 100 sigur ca voi habar nu aveti sa va folositi puterile.
--Asta asa e, zic Miranda si Damian la unison.
--atunci de maine vom incepe antrenamentele abia dupa acea ne vom putea gandi cum sa intram in Cealalta Parte.
--Vrei sa spui ca nici tu nu sti cum sa intri acolo?
--Ba sigur ca stiu, dar trebuie sa indeplinesti niste conditii pentru a putea intra, pe care le vom discuta mai tarziu.
--Apropo tu ce puteri ai? Alice, tu si curiozitatea ta.
--Pot crea iluzii care te fac sa crezi ca vezi cu totul altceva decat in realitate.
--Super!Cred ca esti foarte bun la chesti asta ma inveti si pe mine? Chiar ma intrebam cat mai poate Damian sta serios.
--Ma tem ca nu te pot ajuta. Ne vede maine dimineata in padure, in poenita descoperita de cei doi porumbei de fata.
Miranda POV
De maine vom incepe antrenamentele, cum se asteapta el sa ma antrenez cand nici nu stiu cum sa imi activez puterile, si de unde stia el ca noi am descoperit o poenita? In fine, acum vreau doar sa dorm. ma ghemuiesc mai tare la pieptul iubitului meu si simt cu somnul isi ace aparitia.
--Noapte buna, Caleb! Ii spun somnoroasa.
--Noapte buna, dragostea mea. Imi spune mai somnoros decat ma simt eu si ma saruta usor pe cap.
Maine va fi o zi lunga si plina de descoperir presimt asta.
=========================================
Capitolul III:Marturisiri si Dezvaluiri, Partea a II-a
Miranda POV:
--Hey pe unde ati fost?Alice niciodata destul de curioasa.... Ce vrei e prietena ta are voie sa isi faca griji imi sopteste o voce in capul meu.
--La o plimbare, dar ei cine sunt?Cel inalt isi pune mana la inima intr-un gest teatral, ca si cum l-as fi ranit, desi mi-se pare cunoscut.
--Cum.......vrei sa spui ca nu ma mai recunosti dupa cate farse ti-am facut?Acum stiu de unde mi se parea cunoscut...........Damian,asta e.
--Damian?!?spun eu sarind sa il imbratisez.
--In carne si oase, wow ce mare te-ai facut.Deja? Credeam ca o sa ma lase putin, nu ma gandeam ca va incepe cu glumele de acum.
--Cum sa nu, dar tu ce ai mai imbatranit!!Na ce mai zici acum?!?
--Nu vrei sa ma ajuti sa trec strada?Of.....acum o intoarce in favoarea lui, nu e corect.
--Nu!Dar tu cine esti?ma apropii de el, iar Caleb se incoarda din ce in ce mai tare, oare ce se intampla?
--Sunt Jason, fratele mai mare al lui Caleb si al Ariannei. Hm oare de ce nu au pomenit niciodata ca ar avea un frate?
--Daca esti fratele lui Caleb, de ce nu ne-a pomenit niciodata despre tine?
--Pentru ca nu merita sa fie pomenit! Wow chiar l-a enervat pe Caleb.
--Chiar credeam ca nu ma mai urasti chiar asa de tare. Se pare ca m-am inselat.
--Mai scutestema sti ca nu esti binevenit, asa ca dispari.
--Cum asa fratioare, nici macar nu ma prezinti iubitei tale si deja ma alungi?
--Exact asta vreau sa fac. Caleb te rog ai grija nu-l enerva!
--Sa zicem ca fac ce spui tu, dar asta nu inseamna ca o sa plec si din oras, nu vei sti niciodata unde sunt. Si a disparut, pur si simplu, lasand in urma lui o dara de praf de pe poteca padurii.
--Ce a fost asta? Bine spus Alice.
--Fratele nostru. au spus amandoi la unison, parand parca rusinati, cand chiar nu au de ce.
--Si de ce nu nea-ti spus nimic despre el? intreaba Alice, ii dat un cot in coaste vrand sa ii sugerez sa o lase mai moale cu intrebarile, dar m-a ignorat.
--Pai ne-am certat si nu am mai pastrat legatura, de aceea nu am spus nimic. daca ai sti ca stiu ce esti Arianna nu ne-ai mai minti.
--Aha.... se pare ca Alice vroia mai multe detalii, mai tarziu poate, cum se sune speranta moare ultima.
--Acum ne puteti spune si noua ce ati facut in padure timp de 3 ORE? WoW Arianna nu trebuie sa tipi.
--Pai.......ne-am plimbat, ne-am certat putin , ce vad pe ta Alice sa fie dezamagire?, apoi ne-am impacat, am facut dezvaluiri ,aici Caleb i-a facut Ariannei un semn ceea ce cred ca se traduce "ce ai facut" "iti spun mai tarziu", si ne-am intors. Dar Jason ce cauta aici?
--A spus ca a venit in vizita.
--Bun, cred ca ar trebui sa mergem in casa, pentru ca trebuie sa va spunem ceva.
--Mai intai veniti la mine acasa, sa ma ajutati putin la ceva apoi povestim, ok? of ,of Damian asta tot timpul trebuie sa-i iasa si lui ceva.
--Ok. spunem toti la unison.
M-am dus sa ma schimb, deoarece aveam vaga impresie ca il vom ajuta fooarte mult, Alice si Arianna au plecat cu Damian, eu urmand sa vin cu prietenul meu. Eram in curs de schimbat, cand aud usa scartaind.
Caleb PoV:
L-am cunoscut pe varul lui Alice, e foarte amuzant atunci cand glumele lui nu te au pe tine in vizor. Neam hotarat, defapt fetele au hotarat, sa mergem sa il ajutam pe Damian cu mutatul, pentru ca el s-a mutat de curand, tot atunci le vom dezvalui ceea ce suntem noi si ceea ce sunt ei, dedoarece Alice e clarvazatoare, desi poate sa vada numai partile bune ale viitorului tot clarvazatoare e, iar Damian e un vrajitor vindecator. Eu am ramas sa o astept pe Miranda, ceilalti plecand inainte la casa lui Damian. Vorbind de Miranda unde sta atat nu trebuia decand sa isi schimbe hainele si e plecata la ea in camera de mai bine de jumatate de ora. Am ajuns in fata camerei ei, usa este putin crapata,o deschid putin iar in fata mea apare o Miranda cu spatele la usa, doar in blugi si sutien.Daca ma vede aici........te rog nu te intoarce, Te rog nu te intoarce si........ s-a intors, nu putea mai bine de atat, daca aude Damian asta o sa ma tachineze o luna intreaga, wow i se citeste pe fata ca vrea sa ma ucida, acum imi vine imi minte acea zicala "daca privirile ar ucide" as fi mort de mult.
--Caleb, IESI AFARA!!!!! mama ce nervoasa e, fugi ce mai stai imi sopteste constinta mea, asta intentionez sa fac.
--Ies, ies.....
--SA INVETI SA BATI DE ACUM INAINTE! striga ea la mine, deoarece usa era inchisa.
Peste 10 minute......
--Sper ca te-ai invatat minte si o sa bati de acum inainte.I-a mai trecut supararea sper ca o s-o fac sa ma ierte.
--Acum ma ierti. ii spun facand o fata de catelus plouat care merge inotdeauna, ea doar zambeste si ma saruta.
--Sigur ca te iert, imi spune ea cu buzele peste ale mele.
Dupa o dupamiaza de mutat si carat mobila a enit in sfarsit momentul dezvaluirilor sa vedem ce v-a iesi:
--Deci, dupa cum v-am spus mai devreme, trebuie sa va dezvaluim ceva.
--Spuneti. Nu credeam ca Damian poate fi si serios.
--Noi, eu si Arianna suntem vampiri.......
--Stiam eu ca e ceva in neregula cu voi
--.........Alice e clarvazatoare, iar Damian este vrajitor vindecator de grdul I.
--Si Miranda ce legatura are cu asta?
--Alice, aici Miranda este chiar piesa cheie, vezi tu eu si Arianna trebuie sa o protejam de Regele Intunericului, care apropo este un demon foarte puternic si care este tatal ei si vrea sa o distruga doarece doar ea il poate distruge, sau il poate readuce la forma sa umana.
--Si noi cu ce o putem ajuta?
--Chiar asta e, noi trebuie sa o ajutam, deoarece va trebui sa trecem cumva in Cealalta Parte.
--Cealalta Parte fiind..........
--O dimensiune paralela in care domneste intunericul.
--Si nu veti putea intra acolo fara mine. Acea voce imi este foarte cunoscuta.....Jason, dar ce cauta el aici?
--Jason!
--Chiar el, ce fratioare nu iti era dor de mine?
--Sincer nu, si nici nu imi fi asa ca hai dispari.
--Stai putin , Miranda de ce?!?, ce vrei sa spui prin <<nu veti putea intra acolo fara mine>>?
--Pai nu veti putea intra, si tu Alteta nu il vei putea invinge pe tatal tau fara sa stii macar cateva slabiciuni ale demonilor.
--Si vrei sa spui ca tu le sti?
--Chiar asta spun, la ce bun sa stai 130 de ani in Cealalta Parte fara sa inveti cateva siretlicuri nu? Cum crezi ca am supravietuot atata timp?
--Deci acolo ai disparut.
--Da, dar acum m-am intors, iar voi fie ma ascultati si puteti intra acolo si sa aveti macar cateva sanse sau nu o faceti si nici nu veti putea intra.
--Ok, ok sa zicem ipotetic vorbind ca facem cum spui tu, ce trebuie sa facem pentru a putea intra acolo?
--In primul rand trebuie sa va antrenati, pentru ca sunt 100 la 100 sigur ca voi habar nu aveti sa va folositi puterile.
--Asta asa e, zic Miranda si Damian la unison.
--atunci de maine vom incepe antrenamentele abia dupa acea ne vom putea gandi cum sa intram in Cealalta Parte.
--Vrei sa spui ca nici tu nu sti cum sa intri acolo?
--Ba sigur ca stiu, dar trebuie sa indeplinesti niste conditii pentru a putea intra, pe care le vom discuta mai tarziu.
--Apropo tu ce puteri ai? Alice, tu si curiozitatea ta.
--Pot crea iluzii care te fac sa crezi ca vezi cu totul altceva decat in realitate.
--Super!Cred ca esti foarte bun la chesti asta ma inveti si pe mine? Chiar ma intrebam cat mai poate Damian sta serios.
--Ma tem ca nu te pot ajuta. Ne vede maine dimineata in padure, in poenita descoperita de cei doi porumbei de fata.
Miranda POV
De maine vom incepe antrenamentele, cum se asteapta el sa ma antrenez cand nici nu stiu cum sa imi activez puterile, si de unde stia el ca noi am descoperit o poenita? In fine, acum vreau doar sa dorm. ma ghemuiesc mai tare la pieptul iubitului meu si simt cu somnul isi ace aparitia.
--Noapte buna, Caleb! Ii spun somnoroasa.
--Noapte buna, dragostea mea. Imi spune mai somnoros decat ma simt eu si ma saruta usor pe cap.
Maine va fi o zi lunga si plina de descoperir presimt asta.
vineri, 21 octombrie 2011
duminică, 16 octombrie 2011
Capitolul III
Capitolul III: Marturisiri si Dezvaluiri, Partea I
Caleb POV.
Eram la vanatoare de cateva ore, am urmarit o caprioara pana intr-un luminis, cand dintr-o data am auzit ganduri, ganduri foarte speriate, ceea ce inseamna ca si acea persoana e speriata. "Vocea acea seamana mult cu vocea Mirandei" "nu poate fi Miranda idiotule" "Ha! tocmai te-ai facut idiot" "of mai taci" "pentru dumnezeu intoarcete si convinge, pentru ca tu nu-i poti distinge aroma aceea de flori si ciocolata" "ok ok fac ce-mi spui doar nu mai urla" "si....soc chiar e Miranda" "eu ti-am spus" "ma lasi nu vezi ce fata are?" "deci ii spui mai repede mare scofala, nu ma mai chinui cu framantarile tale"
--Miranda....
--Caleb, chiar tu esti ce ti s-a intamplat?
Miranda POV
Creatura acea s-a intos incet, expresia schimbandui-se, revenind la Caleb pe care il stiu eu.
--Miranda..."m-a vazut, nu mai scap"
--Caleb?!? chiar tu esti ce ti s-a intamplat mai devreme? "te rog fi sincer, te rog"
--Um...........cum sa-ti spun.....
--Caleb ce esti?Doar spunemi."cred ca l-am convins"
--Sunt un vampir. "wow asta a fost direct" "tu chiar crezi asta Ana ma dezamagesti" "pai cred doar ce crezi tu" "ok hai pleaca"
--............ "pleaca de ce pleaca?" "nu stiu intreabal sau opreste-l"
--Stai, Caleb de ce pleci?"nu ma parasi, te rog!"
--Te inteleg nu vrei sa stai cu un......un monstru. "CE?!? nu e un monstru, nu pot sa cred ca a spus asta" "
--Caleb! "nu ma aude" lacrimile incep sa isi faca aparitia.
--Stai, spun cu o vace tremurata, eu......te.......iubesc"na ca am spus-o"
Caleb POV
--Sunt un vampir."e in soc, nu mai suport, dar defapt o inteleg, cine ar vrea sa stea cu un monstru?"
--.........."nu spune nimic, eu doar o sa plec, poate o sa reusesc sa o uit" "spunei ce simti prostule" "ma lasi in pace, macar acum"
--Stai, Caleb de ce pleci? "pentru ca sunt un monstru si nu te merit"
--Te inteleg, nu vrei sa stai cu un...........un monstru."na ca am spus-o"
--Caleb!"ma fac ca nu o aud si ma duc mai departe, lacrimile i se simt in voce" "ai facut-o sa planga, da prost mai esti" "ma lasi, stiu si eu ca sunt un prost" "unde sa notez, in sfarsit ai recunoscut" "mai taci" "vroiam sa te inveselesc putin" "lasama in suferinta mea" "ok,ok"
--Stai! "plange, idiot nenorocit ce sunt cum am putut sa o fac sa planga?", eu.......te...iubesc."ce a spus". Ma intorc incet, are ochi in lacrimi, ea se indreapta spre mine in pas alert.
--Ce ai spus? "poate nu am auzit-o bine"
--Am spus ca Te iubesc."am auzit bine" "si ce, nu iti vine sa crezi" "sincer sa fiu nu" "ba da lunatic esti nu ai observat cum te privea?" "nu..." "nu am cu cine sa vorbesc"
--Si eu te iubesc."intr-un final", o strang la piept, dorindu-mi sa ii mai dau drumul niciodata. Ne-am despartit, fetele noastre apropiindu-se din ce in ce mai mult, iar cand i-am simtit buzele catifelate peste ale mele m-am simtit in al noualea cer, am cerut permisiunea iar ea mi-a acordat-o,gustandu-i dulceata, mi-am dat seama ca pe ea am asteptat-o in tot acest timp, mi-am promis ca voi avea grija de ea si o voi proteja pentru totdeauna, nu-mi vine sa cred ca am vrut sa plec. Am oprit sarutul doar cand nu am mai avut aer, amandoi gafaiam, mi-am sprijinit fruntea de a ei si o priveam in ochi, acei ochi care mi-au sucit mintile.
--Asta inseamna ca suntem impreuna? "ce dulce e!" "KEV!" "ce-i" "cand ai luat-o cu dulcegariile?" "de cand te-ai indragostit de ea, acum raspundei"
--Sigur ca da. i-am zis, sarutand-o inocent pe buze, dar ea mi-a inlantuit gatul iar sarutul a devenit din nou pasional.
Miranda POV
--Si eu te iubesc. "asta am asteptat", ma strans la piept, simtindu-ma in siguranta m-am cuibarit mai tare la pieptul lui, nedorindumi sa plec de acolo. Ne-am despartit "de ce", dar fetele noastre erau tot mai aproape, simtindu-i buzele peste ale mele am stiut ca mi-am gasit locul si acela era langa Caleb, mi-a cerut permisiunea sa intre, i-am acordat-o imediat, lasandu-l sa-mi guste gura, ne-am despartit cand nu am mai avut aer, sprijinindu-mi fruntea de a lui si privind acei ochi albastri plini de secrete.
--Asta inseamna ca suntem impreuna? "cepot scoate si eu" "pai trebuie sa sti nu" "bine spus"
--Sigur ca da. Mi-a dat un sarut inocent pe buze, dar mi-e imi era deja foarte dor de gustul lui, mi-am infasurat mainile in jurul gatului lui, degetele luand in primire acel par negru ca noaptea si am adancit sarutul, transformand-ul din unul inocent in unul foarte pasional.
--Trebuie sa imi explici tot. Are legatura si cu mine toata chestia asta sau nu?
--Pai cam are, am vrut sa ii spun ceva dar m-a oprit cu un sarut, acum doar asculti, ok?
--Ok. M-am asezat inapoi pe iarba si am asteptat sa inceapa.
--Totul a inceput acum cativa ani ne-am intors acasa in Virginia unde acum 300 de ani am fost transformati in ceea ce suntem acum, chiar venisem de la vanatoare cand cineva bate la usa, un lucru ciudat, deoarece nimeni nu ne prea agreeaza pe acolo, oricum am deschis si in prag statea o versiune putin mai in varsta a ta, doar ca Amanda avea ochii verzi, ne-a spus ca e un inger si despre cum te-a avut pe tine si cu cine, cu Regele Intunericului. Nea rugat sa te protejam, pentru ca tatal tau vrea sa te distruga deoarece doar tu il poti omori pe el , pentru ca ai fost creata din dragoste pura, asta insemnand ca si el a fost indragostit de mama ta. Asa ne-am inscrs la liceul din Wolverine si restul povestii il stii.
--Deci sa inteleg, tu esti un vampir de 300 si ceva de ani, iar eu sunt o creatura pe jumatate demon pe jumatate inger, care pe deasupra mai este si fiica Regelui Intunericului, singura care il poate distruge. "nu sunt in soc, deci pot crede asta"
--Cam asa...
--Deci voi ce puteri aveti, daca aveti? "sper ca ai deoarece nu o sa ma pot descurca singura" "ai putina incredere ma faci de rusine" "Ana nu aveai treaba prin alta parte, pe Marte de exemplu?" "pai doar ce am aterizat pe Pamant si m-am gandit sa vin sa vad daca ai ajuuns de pe luna, de cate ori sa iti mai spun NU TE MAI HOLBA" "nu ma holbez" "sigur iar eu sunt presedintele Americii" "haha!" "cea ce nu sunt" "mai taci"
--Pai, Arianna poate sa manipuleze sentimentele, iar eu pot sa hipnotizez oameni si sa le sterg memoria, dar tu poti face mult mai multe ca noi.
--Ok...Alice are vreo legatura cu asta? "sper ca nu"
--Ea are viziuni de ceva vreme dar poate vedea doar partile bune din viitor restul ramane de vazut.
--Ok, deci cam in ce constau puterile mele?
--In primul rand, pentru a nu te speria cand o sa apara, ai aripi......
--CE????? "ce a spus?" "avem aripi, ce tare" "ma lasi si tu?"
--Pai esti pe jumatate inger, deci da ai aripi, poti controla apa, focul, aerul si pamantul, poti sa muti obiecte doar cu gandul, poti comunica telepatic si te poti crea un scut, care te protejeaza te purile vampirilor si ale demonilor. A si nu te poti transforma nici in vampir si nici in varcolac"mi se pare mie sau parca a scuipat cuvantul ala", asta doar daca vrei.
--O intrebare.
--Da, orice scumpa mea.
--Vampiri si varcolaci se urasc nu?
--Asa e.
--Ok.
--Hai sa mergem Arianna si Alice sunt ingrijorate.
--De unde sti?
--Vocea telepatica a Ariannei imi urla in cap de ceva vreme. "o sa plateasca, adica nu imi lasa prietenul in pace, o sa vada ea" "mai usor, e doar ingrijorata" "ai dreptate"
--Sti ca Alice nu ne va lasa pana nu ii spunem tot nu?
--Da stiu.
--Sa mergem atunci.
--Haide.
Caleb POV.
Eram la vanatoare de cateva ore, am urmarit o caprioara pana intr-un luminis, cand dintr-o data am auzit ganduri, ganduri foarte speriate, ceea ce inseamna ca si acea persoana e speriata. "Vocea acea seamana mult cu vocea Mirandei" "nu poate fi Miranda idiotule" "Ha! tocmai te-ai facut idiot" "of mai taci" "pentru dumnezeu intoarcete si convinge, pentru ca tu nu-i poti distinge aroma aceea de flori si ciocolata" "ok ok fac ce-mi spui doar nu mai urla" "si....soc chiar e Miranda" "eu ti-am spus" "ma lasi nu vezi ce fata are?" "deci ii spui mai repede mare scofala, nu ma mai chinui cu framantarile tale"
--Miranda....
--Caleb, chiar tu esti ce ti s-a intamplat?
Miranda POV
Creatura acea s-a intos incet, expresia schimbandui-se, revenind la Caleb pe care il stiu eu.
--Miranda..."m-a vazut, nu mai scap"
--Caleb?!? chiar tu esti ce ti s-a intamplat mai devreme? "te rog fi sincer, te rog"
--Um...........cum sa-ti spun.....
--Caleb ce esti?Doar spunemi."cred ca l-am convins"
--Sunt un vampir. "wow asta a fost direct" "tu chiar crezi asta Ana ma dezamagesti" "pai cred doar ce crezi tu" "ok hai pleaca"
--............ "pleaca de ce pleaca?" "nu stiu intreabal sau opreste-l"
--Stai, Caleb de ce pleci?"nu ma parasi, te rog!"
--Te inteleg nu vrei sa stai cu un......un monstru. "CE?!? nu e un monstru, nu pot sa cred ca a spus asta" "
--Caleb! "nu ma aude" lacrimile incep sa isi faca aparitia.
--Stai, spun cu o vace tremurata, eu......te.......iubesc"na ca am spus-o"
Caleb POV
--Sunt un vampir."e in soc, nu mai suport, dar defapt o inteleg, cine ar vrea sa stea cu un monstru?"
--.........."nu spune nimic, eu doar o sa plec, poate o sa reusesc sa o uit" "spunei ce simti prostule" "ma lasi in pace, macar acum"
--Stai, Caleb de ce pleci? "pentru ca sunt un monstru si nu te merit"
--Te inteleg, nu vrei sa stai cu un...........un monstru."na ca am spus-o"
--Caleb!"ma fac ca nu o aud si ma duc mai departe, lacrimile i se simt in voce" "ai facut-o sa planga, da prost mai esti" "ma lasi, stiu si eu ca sunt un prost" "unde sa notez, in sfarsit ai recunoscut" "mai taci" "vroiam sa te inveselesc putin" "lasama in suferinta mea" "ok,ok"
--Stai! "plange, idiot nenorocit ce sunt cum am putut sa o fac sa planga?", eu.......te...iubesc."ce a spus". Ma intorc incet, are ochi in lacrimi, ea se indreapta spre mine in pas alert.
--Ce ai spus? "poate nu am auzit-o bine"
--Am spus ca Te iubesc."am auzit bine" "si ce, nu iti vine sa crezi" "sincer sa fiu nu" "ba da lunatic esti nu ai observat cum te privea?" "nu..." "nu am cu cine sa vorbesc"
--Si eu te iubesc."intr-un final", o strang la piept, dorindu-mi sa ii mai dau drumul niciodata. Ne-am despartit, fetele noastre apropiindu-se din ce in ce mai mult, iar cand i-am simtit buzele catifelate peste ale mele m-am simtit in al noualea cer, am cerut permisiunea iar ea mi-a acordat-o,gustandu-i dulceata, mi-am dat seama ca pe ea am asteptat-o in tot acest timp, mi-am promis ca voi avea grija de ea si o voi proteja pentru totdeauna, nu-mi vine sa cred ca am vrut sa plec. Am oprit sarutul doar cand nu am mai avut aer, amandoi gafaiam, mi-am sprijinit fruntea de a ei si o priveam in ochi, acei ochi care mi-au sucit mintile.
--Asta inseamna ca suntem impreuna? "ce dulce e!" "KEV!" "ce-i" "cand ai luat-o cu dulcegariile?" "de cand te-ai indragostit de ea, acum raspundei"
--Sigur ca da. i-am zis, sarutand-o inocent pe buze, dar ea mi-a inlantuit gatul iar sarutul a devenit din nou pasional.
Miranda POV
--Si eu te iubesc. "asta am asteptat", ma strans la piept, simtindu-ma in siguranta m-am cuibarit mai tare la pieptul lui, nedorindumi sa plec de acolo. Ne-am despartit "de ce", dar fetele noastre erau tot mai aproape, simtindu-i buzele peste ale mele am stiut ca mi-am gasit locul si acela era langa Caleb, mi-a cerut permisiunea sa intre, i-am acordat-o imediat, lasandu-l sa-mi guste gura, ne-am despartit cand nu am mai avut aer, sprijinindu-mi fruntea de a lui si privind acei ochi albastri plini de secrete.
--Asta inseamna ca suntem impreuna? "cepot scoate si eu" "pai trebuie sa sti nu" "bine spus"
--Sigur ca da. Mi-a dat un sarut inocent pe buze, dar mi-e imi era deja foarte dor de gustul lui, mi-am infasurat mainile in jurul gatului lui, degetele luand in primire acel par negru ca noaptea si am adancit sarutul, transformand-ul din unul inocent in unul foarte pasional.
--Trebuie sa imi explici tot. Are legatura si cu mine toata chestia asta sau nu?
--Pai cam are, am vrut sa ii spun ceva dar m-a oprit cu un sarut, acum doar asculti, ok?
--Ok. M-am asezat inapoi pe iarba si am asteptat sa inceapa.
--Totul a inceput acum cativa ani ne-am intors acasa in Virginia unde acum 300 de ani am fost transformati in ceea ce suntem acum, chiar venisem de la vanatoare cand cineva bate la usa, un lucru ciudat, deoarece nimeni nu ne prea agreeaza pe acolo, oricum am deschis si in prag statea o versiune putin mai in varsta a ta, doar ca Amanda avea ochii verzi, ne-a spus ca e un inger si despre cum te-a avut pe tine si cu cine, cu Regele Intunericului. Nea rugat sa te protejam, pentru ca tatal tau vrea sa te distruga deoarece doar tu il poti omori pe el , pentru ca ai fost creata din dragoste pura, asta insemnand ca si el a fost indragostit de mama ta. Asa ne-am inscrs la liceul din Wolverine si restul povestii il stii.
--Deci sa inteleg, tu esti un vampir de 300 si ceva de ani, iar eu sunt o creatura pe jumatate demon pe jumatate inger, care pe deasupra mai este si fiica Regelui Intunericului, singura care il poate distruge. "nu sunt in soc, deci pot crede asta"
--Cam asa...
--Deci voi ce puteri aveti, daca aveti? "sper ca ai deoarece nu o sa ma pot descurca singura" "ai putina incredere ma faci de rusine" "Ana nu aveai treaba prin alta parte, pe Marte de exemplu?" "pai doar ce am aterizat pe Pamant si m-am gandit sa vin sa vad daca ai ajuuns de pe luna, de cate ori sa iti mai spun NU TE MAI HOLBA" "nu ma holbez" "sigur iar eu sunt presedintele Americii" "haha!" "cea ce nu sunt" "mai taci"
--Pai, Arianna poate sa manipuleze sentimentele, iar eu pot sa hipnotizez oameni si sa le sterg memoria, dar tu poti face mult mai multe ca noi.
--Ok...Alice are vreo legatura cu asta? "sper ca nu"
--Ea are viziuni de ceva vreme dar poate vedea doar partile bune din viitor restul ramane de vazut.
--Ok, deci cam in ce constau puterile mele?
--In primul rand, pentru a nu te speria cand o sa apara, ai aripi......
--CE????? "ce a spus?" "avem aripi, ce tare" "ma lasi si tu?"
--Pai esti pe jumatate inger, deci da ai aripi, poti controla apa, focul, aerul si pamantul, poti sa muti obiecte doar cu gandul, poti comunica telepatic si te poti crea un scut, care te protejeaza te purile vampirilor si ale demonilor. A si nu te poti transforma nici in vampir si nici in varcolac"mi se pare mie sau parca a scuipat cuvantul ala", asta doar daca vrei.
--O intrebare.
--Da, orice scumpa mea.
--Vampiri si varcolaci se urasc nu?
--Asa e.
--Ok.
--Hai sa mergem Arianna si Alice sunt ingrijorate.
--De unde sti?
--Vocea telepatica a Ariannei imi urla in cap de ceva vreme. "o sa plateasca, adica nu imi lasa prietenul in pace, o sa vada ea" "mai usor, e doar ingrijorata" "ai dreptate"
--Sti ca Alice nu ne va lasa pana nu ii spunem tot nu?
--Da stiu.
--Sa mergem atunci.
--Haide.
Am ajuns in fata casei mele, cand sa intram in casa, Caleb ia o pozitie de lupta si ma trage in spatele sau, chiar atunci ieseau din casa Arianna si Alice razand, alaturi de doi necunoscuti.
===============================================
Nota Autor: sper ca m-am descurcat la scenele cu saruturi :D, sper sa va placa si astept comentarii
marți, 11 octombrie 2011
Anunt
Deci va spun de acum poate nu voi posta asa cumv-am obisnuit da sa nu va faceti mari griji pentru ca ma voi revansa
Capitolul II
Capitolul II: Cumparaturi
Peste o saptamana:
Miranda PDV:
Nu am mai mers la cumparaturi sambata deoarece nu m-am simtit bine, iar matusa Andra nu mi-a permis sa ies afara, dar tot mergem la cumparaturi saptamana asta "deci tot nu scap". Alice impreuna cu Arianna si Caleb au venit si au stat cu mine mi-au adus temele, prieteni adevarati ce mai. Toata saptamana m-am simtit aiurea ca si cum cineva ma urmareste tot timpul, cand a venit timpul sa ma duc Luni la scoala tot nu am scapat de aceasta senzatie sa speram ca va trece daca o ignor, Alice a spus ceva despre un coleg nou care e cu un an mai mare ca noi a spus si citez "seamana putin cu tine la par si ochi in rest e foarte retras si tacut, imi amintesc ca acum 2 zile un baiat din echipa de football s-a luat la cearta cu el, iar Dimitri (imi suna cunoscut dar nu imi amintesc de unde) l-a lovit asa tare ca sau indoit dulapurile acolo unde a aterizat (wow e puternic), in rest nimic nou sub soare".
Am ajuns la scoala deja s-au obisnuit cu mine, inca am presentimentul ca azi se va intampla ceva rau. Alice a ramas tot spiridusul hiperactiv pe care il stiu, dar se pare ca Cristian o mai calmeaza "sa speram ca nu mai e o maniaca a cumparaturilor" .
--Hey, ti-ai revenit. "si mai dragut de cat imi aminteam"
--Hey, mda cu muuult ceai si caldura din partea matusii Andra. Dar Arianna unde e?
--Am..... la doctor vine in doua ore a spus ca vrea sa ajunga si la scoala. Dar Alice? "ce repede a schimbat subiectul"
--Isi comanda o linie noua de haine si vine, nu o sa inteleg niciodata la ce ii folosesc atatea haine. "e adevarat la ce ii folosesc daca nu ajunge sa poarte nici jumatate din ce are?"
--Te cred asa e si soramea.
--Te previn la mall o sa ma transforme intr-o papusa barbie, iar pe voi baieti in carucioare umane.
--Ce vrei sa spui cu asta?
--Aaaaa.... poi voi veti cara cam tot ce luam noi..
--NU!.............."sper ca mai vine"
--........daca vine si Cristi poate ne descurcam. "da vine"
--Va veti descurca na-vea grija.
--Sper!
--De ce a inmarmurit toata lumea?
--Inca se mai holbeaza la Dimitri.
--Unde e, n-as vrea sa fiu nepoliticoasa si sa nu ma uit si eu macar o secunda la el.
--Daa sigur hai fi politicoasa si uita-te incolo. "si soc e cel din vis" "e ala ce spunea ca e tatal tau?" "da ala deaceea mi se parea cunoscut numele dar cum a ajuns aici?" "la asta nu te pot ajuta dute intreaba-l" "sigur, sigur acum pentru ca mi-ai dat o idee buna crezi ca iti voi urma toate sugestiile?" "............" "asa credeam si eu"
--Aloo! Pamantul catre Miranda!
--Receptionez Huston, aici Miranda in drumul sau catre Luna. Ce e?
--Pai s-a sunat si tu ai ramas inghetata.
--Ah scuze.
--Nici o problema, oricum avem sport deci putem sta afara.
--Aha, ok.
--Hey, baieti asteptati...
--Buna Alice
--Deci ti-ai comandat hainele? "poate asa nu mai mergem la cumparaturi"
--Da, dar tot mai mergem la cumparaturi sambata garderoba ta trebuie reimprospatata.
--Ok,asta inseamna mai mult de carat. i-am soptit la Caleb
--Nu te cred.
--Ok, o sa vezi tu.
Peste doua ore la sfarsitul pauzei:
--Bun ce ore aveti acum?
--Eu am desen. "yeyyy"
--Eu am arte plastice. "deci nu are ore cu mine offf"
--Si eu am desen. "poate voi sta cu Alice in banca"
--Ok, hai sa mergem, pa Caleb ne vedem la cantina.
--Ok, pa fetelor.
--Buna ziua elevi.
--Buna ziua.
--Astazi vom avea cateva schimbari, domnisoara Pierce tu vei sta de acum cu Dimitri, iar domnisoara Brandon va sta cu Mihai " de ce, ce am facut sa merit asta???" "nu ma intreba pe mine, intreb-o pe profa" "mai taci iar ai aparut?"
--Buna!"oo ce fac?" "ii raspunzi dah"
--Buna!"sper ca nu se mai enerveza"
--Dimitri.
--Miranda.
--Stiu.Te previn ai grija.
--Inca nu te pot crede.
--Faci cum vrei."mda o s-o fac na-i grija"
S-a sunat inafara de acele cate cuvinte nu ne-am mai spus nimic.Restul saptamanii a decurs normal m-am mai intalnit cu Dimitri de cateva ori dar nu au mai fost amenintari "huh". E sambata dimineata m-am trezit de cateva minute cineva bate la usa n-am de gand sa deschid o sa plece si ma va lasa sa mai dorm cred.
-- Miranda Pierce daca nu deschizi imediat il chem pe Caleb sa sparga usa, credema o va face " te cred" "of of Ana ce speriata esti" "sunt speriat pentru ca si tu esti speriata"
--Vin acum Alice!
--Intr-un tarziu ai deschis.
--Da haide intra, eu ma duc pana la baie.
--Ok, pana vi eu iti pregatesc tinuta.
--Ok, deci cu ce ma imbraci azi?
--Cu astea. "o rochita alba cu motiv floral si nu se poate tocuri cui, pe astea de unde le-a mai scos eu nu am asa ceva"
--Pantofii i-am adus eu deoarece am vazut ca nu ai asa ceva "si uite ca am aflat"
--Ok atunci sa mergem.
--Baietii vin peste o ora au spus ca au ceva de facut la una dintre masini sau ceva n stiu sigur. " ei de ce scapa asa usor, nu e corect" "va fi amuzant" "of mai taca-ti gura" "bine vad ca nu se poate vorbi cu tine" "exact mai bine ma ignori"
--Pa tusa Andra!!
--Pa fetelor sa va distrati!
--O vom face cu siguranta! "poate tu Alice ca eu sigur nu"
Am luat-o pe Arianna de acasa , baietii cum ne-au vazut au intrat in garaj si au inceput sa "munceasca"
--Baieti intr-o ora sunteti la mall ca de nu va machiez cu farduri ultra rezistente la apa si nu vreti asta!
--Venim, doar ti-am promis! "o ce-o sa le fac"
Am parcat, wow nu stiam ca avem un mall asa mare in oras. Dupa o ora de alergat prin mall au venit si baieti chiar atunci eu probam o rochita mulata si scurta de culoare alba. Dupa ce au vazut cate lucruri am cumparat baietii aveau niste fete, de parca chiar atunci ar fi fugit mancand pamantu si nu sa-r mai intoarce, Alice nu a observat asta sau s-a facut ca nu observa caci nu le-a zis nimic.
--Am vazut ce fete ati facut. ii soptesc lui Caleb.
--Ok, dar noi nu ne asteptam sa luati chiar atatea.
--Eu ti-am spus.
Peste alte 2 ore am plecat acasa, m-am apucat sa aranjez hainele in dulap, dupa ce am termonat m-am hotarat sa merg sa explorez padurea din spatele casei. Am ajuns intr-un luminis, iar acolo era......"nu, nu poate fi el" "dute si uitate" "nu, nu vezi ce monstru e acolo daca patesc ceva" "nu o sa iti fac nimic dute" "bine, bine ma duc"
Peste o saptamana:
Miranda PDV:
Nu am mai mers la cumparaturi sambata deoarece nu m-am simtit bine, iar matusa Andra nu mi-a permis sa ies afara, dar tot mergem la cumparaturi saptamana asta "deci tot nu scap". Alice impreuna cu Arianna si Caleb au venit si au stat cu mine mi-au adus temele, prieteni adevarati ce mai. Toata saptamana m-am simtit aiurea ca si cum cineva ma urmareste tot timpul, cand a venit timpul sa ma duc Luni la scoala tot nu am scapat de aceasta senzatie sa speram ca va trece daca o ignor, Alice a spus ceva despre un coleg nou care e cu un an mai mare ca noi a spus si citez "seamana putin cu tine la par si ochi in rest e foarte retras si tacut, imi amintesc ca acum 2 zile un baiat din echipa de football s-a luat la cearta cu el, iar Dimitri (imi suna cunoscut dar nu imi amintesc de unde) l-a lovit asa tare ca sau indoit dulapurile acolo unde a aterizat (wow e puternic), in rest nimic nou sub soare".
Am ajuns la scoala deja s-au obisnuit cu mine, inca am presentimentul ca azi se va intampla ceva rau. Alice a ramas tot spiridusul hiperactiv pe care il stiu, dar se pare ca Cristian o mai calmeaza "sa speram ca nu mai e o maniaca a cumparaturilor" .
--Hey, ti-ai revenit. "si mai dragut de cat imi aminteam"
--Hey, mda cu muuult ceai si caldura din partea matusii Andra. Dar Arianna unde e?
--Am..... la doctor vine in doua ore a spus ca vrea sa ajunga si la scoala. Dar Alice? "ce repede a schimbat subiectul"
--Isi comanda o linie noua de haine si vine, nu o sa inteleg niciodata la ce ii folosesc atatea haine. "e adevarat la ce ii folosesc daca nu ajunge sa poarte nici jumatate din ce are?"
--Te cred asa e si soramea.
--Te previn la mall o sa ma transforme intr-o papusa barbie, iar pe voi baieti in carucioare umane.
--Ce vrei sa spui cu asta?
--Aaaaa.... poi voi veti cara cam tot ce luam noi..
--NU!.............."sper ca mai vine"
--........daca vine si Cristi poate ne descurcam. "da vine"
--Va veti descurca na-vea grija.
--Sper!
--De ce a inmarmurit toata lumea?
--Inca se mai holbeaza la Dimitri.
--Unde e, n-as vrea sa fiu nepoliticoasa si sa nu ma uit si eu macar o secunda la el.
--Daa sigur hai fi politicoasa si uita-te incolo. "si soc e cel din vis" "e ala ce spunea ca e tatal tau?" "da ala deaceea mi se parea cunoscut numele dar cum a ajuns aici?" "la asta nu te pot ajuta dute intreaba-l" "sigur, sigur acum pentru ca mi-ai dat o idee buna crezi ca iti voi urma toate sugestiile?" "............" "asa credeam si eu"
--Aloo! Pamantul catre Miranda!
--Receptionez Huston, aici Miranda in drumul sau catre Luna. Ce e?
--Pai s-a sunat si tu ai ramas inghetata.
--Ah scuze.
--Nici o problema, oricum avem sport deci putem sta afara.
--Aha, ok.
--Hey, baieti asteptati...
--Buna Alice
--Deci ti-ai comandat hainele? "poate asa nu mai mergem la cumparaturi"
--Da, dar tot mai mergem la cumparaturi sambata garderoba ta trebuie reimprospatata.
--Ok,asta inseamna mai mult de carat. i-am soptit la Caleb
--Nu te cred.
--Ok, o sa vezi tu.
Peste doua ore la sfarsitul pauzei:
--Bun ce ore aveti acum?
--Eu am desen. "yeyyy"
--Eu am arte plastice. "deci nu are ore cu mine offf"
--Si eu am desen. "poate voi sta cu Alice in banca"
--Ok, hai sa mergem, pa Caleb ne vedem la cantina.
--Ok, pa fetelor.
--Buna ziua elevi.
--Buna ziua.
--Astazi vom avea cateva schimbari, domnisoara Pierce tu vei sta de acum cu Dimitri, iar domnisoara Brandon va sta cu Mihai " de ce, ce am facut sa merit asta???" "nu ma intreba pe mine, intreb-o pe profa" "mai taci iar ai aparut?"
--Buna!"oo ce fac?" "ii raspunzi dah"
--Buna!"sper ca nu se mai enerveza"
--Dimitri.
--Miranda.
--Stiu.Te previn ai grija.
--Inca nu te pot crede.
--Faci cum vrei."mda o s-o fac na-i grija"
S-a sunat inafara de acele cate cuvinte nu ne-am mai spus nimic.Restul saptamanii a decurs normal m-am mai intalnit cu Dimitri de cateva ori dar nu au mai fost amenintari "huh". E sambata dimineata m-am trezit de cateva minute cineva bate la usa n-am de gand sa deschid o sa plece si ma va lasa sa mai dorm cred.
-- Miranda Pierce daca nu deschizi imediat il chem pe Caleb sa sparga usa, credema o va face " te cred" "of of Ana ce speriata esti" "sunt speriat pentru ca si tu esti speriata"
--Vin acum Alice!
--Intr-un tarziu ai deschis.
--Da haide intra, eu ma duc pana la baie.
--Ok, pana vi eu iti pregatesc tinuta.
--Ok, deci cu ce ma imbraci azi?
--Cu astea. "o rochita alba cu motiv floral si nu se poate tocuri cui, pe astea de unde le-a mai scos eu nu am asa ceva"
--Pantofii i-am adus eu deoarece am vazut ca nu ai asa ceva "si uite ca am aflat"
--Ok atunci sa mergem.
--Baietii vin peste o ora au spus ca au ceva de facut la una dintre masini sau ceva n stiu sigur. " ei de ce scapa asa usor, nu e corect" "va fi amuzant" "of mai taca-ti gura" "bine vad ca nu se poate vorbi cu tine" "exact mai bine ma ignori"
--Pa tusa Andra!!
--Pa fetelor sa va distrati!
--O vom face cu siguranta! "poate tu Alice ca eu sigur nu"
Am luat-o pe Arianna de acasa , baietii cum ne-au vazut au intrat in garaj si au inceput sa "munceasca"
--Baieti intr-o ora sunteti la mall ca de nu va machiez cu farduri ultra rezistente la apa si nu vreti asta!
--Venim, doar ti-am promis! "o ce-o sa le fac"
Am parcat, wow nu stiam ca avem un mall asa mare in oras. Dupa o ora de alergat prin mall au venit si baieti chiar atunci eu probam o rochita mulata si scurta de culoare alba. Dupa ce au vazut cate lucruri am cumparat baietii aveau niste fete, de parca chiar atunci ar fi fugit mancand pamantu si nu sa-r mai intoarce, Alice nu a observat asta sau s-a facut ca nu observa caci nu le-a zis nimic.
--Am vazut ce fete ati facut. ii soptesc lui Caleb.
--Ok, dar noi nu ne asteptam sa luati chiar atatea.
--Eu ti-am spus.
Peste alte 2 ore am plecat acasa, m-am apucat sa aranjez hainele in dulap, dupa ce am termonat m-am hotarat sa merg sa explorez padurea din spatele casei. Am ajuns intr-un luminis, iar acolo era......"nu, nu poate fi el" "dute si uitate" "nu, nu vezi ce monstru e acolo daca patesc ceva" "nu o sa iti fac nimic dute" "bine, bine ma duc"
luni, 10 octombrie 2011
Personaje
 |
| Caleb, iubitul (vampir) al Mirandei |
Miranda
 |
| Alice, o prietena din copilaria Mirandei |
 |
| Amanda, mama Mirandei |
 |
| Arianna, cea mai buna prietena a Mirandei |
 |
| Dimitri, tatal Mirandei |
O viata neasteptata
hey acesta este un mic rezumat al ficului pe care as vre sa il transofrm pe parcurs intr-un roman:
"Miranda, o fata aparent normala afla ca este de fapt printesa a doua lumi: lumea umana si lumea intunericului. Mama sa - un inger pur - o avusese pe Miranda cu Regele Intunericului. desi lucrurile se schimba, Regele o vrea moarta pe Miranda, aceatsa nu poate sa creada o asemenea grozavie pornind spre taramul intunericului pentru a-si cunoaste tatal. Mama sa ii trimite pe "mesageri" - vampiri care o vor ajuta pe Miranda sa scape din ghearele tatalui ei. Caleb - un vampir chipes de care Miranda se simte atrasa - o va ajuta pe micuta printesa in aventurile ei. Vor reusit oare Fortele Binelui sa combata intunericul?
"Miranda, o fata aparent normala afla ca este de fapt printesa a doua lumi: lumea umana si lumea intunericului. Mama sa - un inger pur - o avusese pe Miranda cu Regele Intunericului. desi lucrurile se schimba, Regele o vrea moarta pe Miranda, aceatsa nu poate sa creada o asemenea grozavie pornind spre taramul intunericului pentru a-si cunoaste tatal. Mama sa ii trimite pe "mesageri" - vampiri care o vor ajuta pe Miranda sa scape din ghearele tatalui ei. Caleb - un vampir chipes de care Miranda se simte atrasa - o va ajuta pe micuta printesa in aventurile ei. Vor reusit oare Fortele Binelui sa combata intunericul?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)